Mutarea alegerilor prezidențiale de la finele anului la începutul lui septembrie reprezintă elementul interesant nu este alcătuirea listei comune sau comasarea, de care se tot știa.
Distanța de timp dintre europarlamentare și prezidențiale permitea în trecut adaptarea la „vox populi”. De exemplu, Iohannis (și PNL-ul actual după aceea prin unificare) a apărut fiindcă rezultatele PDL și ale vechiului PNL la europarlamentarele din 2014 au fost slabe.
O garnitură de lideri – în special Crin Antonescu – au plecat, fiind înlocuiți de o figură nouă, de care era mare nevoie.Un partid de 15% și altul de 12% au înțeles că drumul separat ducea într-o fundătură.O adaptare a clasei politice la voința populară era necesară și acum. Birjarii sunt novici.
Ciolacu a condus PSD la un singur scrutin, acum 3 ani și jumătate, la care scorul și numărul de voturi au fost recorduri negative pentru PSD-ul ultimilor 23 de ani. Iar Ciucă n-a venit în fața poporului niciodată. Birjarii au mâna tremurândă: ambii sunt foarte erodați de o guvernare densă, într-o perioadă dificilă.
Birjarii sunt nepotriviți meseriei: în planul carismei și atractivității, inclusiv pentru proprii votanți, sunt dezastre istorice, pierzând procente neverosimile către Geoană.
Ca intenție de vot la prezidențiale, Ciolacu și Ciucă au mai puțin „împreună” decât Ponta singur în 2014, sau Iohannis singur în 2019, sau Băsescu singur în 2004.Dar din cauza timpului redus dintre euro și prezidențiale, alianța PSD+PNL nu mai are timp să schimbe garnitura. Nu mai este timp să profilezi un președinte nou. Iar eșecul nu va fi un motiv de impulsionare a energiilor în sensul schimbării.
Pentru că eșecul nu va exista – alianța PSD+PNL nu poate pierde. Pentru că nu poate pierde locul 1. Chiar și cu 37%, la doar 4% în fața AUR, Ciolacu și Ciucă pot veni în fața partidelor afirmând: „suntem câștigători”.Cine să le spună: „Stați o secundă, nu e OK!”? Iarăși doar două filiale PNL și un nenea din Vâlcea?Sub presiunea lui Iohannis, se încearcă menținerea artificială la putere a aceleiași formule de guvernare și, chiar mai mult, a acelorași persoane fizice timp de două cicluri electorale.Nici măcar formule guvernamentale n-au rezistat 5 ani sau mai mult, darămite persoane fizice, cu CNP și nume și prenume.Poate că o guvernare PSD+PNL putea rezista pe scena actuală încă 4 ani, dar nu sub greutatea problemelor aduse (și nerezolvate) de Ciolacu și Ciucă.Nemulțumirile populare față de guvernare sunt consistente, fiecare domeniu este o gafă sau un rateu, bieții (o spun fără ironie) Ciucă și Ciolacu nu pot ține pasul cu aspirațiile propriilor partide, care știu din trecut ce înseamnă lideri carismatici, de care să vorbești cu mândrie familiei, colegilor de muncă, prietenilor.Iohannis trebuia să le mulțumească celor doi pentru serviciul adus țării (sau altă formulă similară) și jap, forțe noi, figuri credibile și ne-erodate.Fiecare din cele două partide conține lideri cu credibilitate „dublă” față de cea a președintelui actual de partid. Acest lucru se putea după europarlamentare, dar acum nu va mai avea loc și motiv să se întâmple.Chiar presupunând că alte candidaturi prezidențiale (ex. Geoană, USR) vor fi blocate de la accesul în turul doi (deși nu este clar de ce s-ar mai mobiliza primarii pentru Ciolacu/Ciucă, acest glonț fiind tras la europarlamentare), ideea unui Simion câștigător în turul decisiv nu mi se mai pare atât de improbabilă.
Sebastian Lazaroiu sugerează de ceva timp că Ciolacu poate pierde în fața lui Simion. Ciucă și mai și.
O combinație de silă generalizată, furie autentică în anumite segmente sociale și prezență mică îl poate aduce pe Simion (sau candidatul AUR în general) la Cotroceni, în mod interesant pe același mecanism de dispreț față de sistemul politic cu care a câștigat … Iohannis în 2014.
România trebuie să înghită Ciucă și Ciolacu repetat, tot anul, în – ce ironic! – prea „multe” doze (iunie, septembrie, decembrie). Era nevoie de mai multe comasări, LOL.
Încercarea de împinge repetat în gâtul național doi oameni depășiți și dezorientați va ajuta foarte, foarte mult AUR. Exact ceea ce nu se dorea.Un potențial motiv de optimism este că – în scenariul unui Simion/Puric învins – pagubele se vor vedea mai târziu și nu imediat: un președinte PSDNL ajuns la Cotroceni cu o legitimitate cât furnica, pus să managerieze 5 ani de crize sociale și economice fără echipamentul mental și fără carisma sau legitimitatea politică de a cere unui protestatar să se dea jos de pe trotuar.
Un real motiv de optimism este că după cum Ciolacu și Ciucă au apărut și au fost împinși în față, pot fi și trași în spate.
Alianței i se poate planta în frunte un alt prezidențiabil dacă rezultatele sunt slabe, dar aici depinde cine are pixul și hârtia.Nu vă place ce-am scris mai sus? Votați. Nu prim-miniștrii sau consultanții sau partidele sau primarii decid rezultatul. Voi decideți rezultatul.
