Deși se confruntă cu critici intense din partea opiniei publice, mai ales în contextul anulării turului al doilea al alegerilor prezidențiale și al altor decizii controversate – ultima legată de fostul președinte Traian Băsescu – judecătorii Curții Constituționale nu par descurajați. Aceștia fac demersuri insistente pentru a obține primele de pensionare, în valoare de aproximativ 35.000 de euro fiecare.
Conform unor surse citate de Antena 3, membrii CCR l-au mandatat pe secretarul general al instituției să ceară Ministerului Finanțelor permisiunea de a transfera fonduri între capitole bugetare. Astfel, banii pentru cele șase indemnizații ar urma să fie luați din bugetul de investiții, deoarece în bugetul pentru anul 2025 nu există alocări specifice pentru aceste sume.
Judecătorii susțin că Ordonanța de Urgență 156/2024 – cunoscută sub numele de „ordonanța trenuleț” – prin care Guvernul interzice acordarea oricăror plăți compensatorii la încetarea raporturilor de muncă în sistemul bugetar, nu li se aplică. Potrivit interpretării lor, Curtea Constituțională nu este vizată de aceste restricții, iar suma pe care o solicită este una distinctă, reglementată explicit prin lege.
Articolul 71, alineatul 5 din Legea de organizare și funcționare a CCR prevede că „la încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”.
Cei trei judecători aflați la final de mandat – Marian Enache (președintele CCR), Livia Stanciu și Attila Varga – ar urma să primească fiecare câte 180.000 de lei. De-a lungul timpului, toți foștii membri ai Curții au primit aceste sume la încheierea mandatului.
În acest context tensionat, acțiunile CCR sunt considerate de mulți drept o sfidare la adresa situației economice și sociale a țării, în plină perioadă de austeritate bugetară.
