Cristian Tudor Popescu a reacționat vehement după apariția sondajului care arată că aproximativ două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară. Jurnalistul îi taxează dur pe cei care privesc cu nostalgie perioada comunistă, catalogându-i drept „slugi hoațe” care ar renunța fără ezitare la libertate în schimbul unor avantaje materiale minore.
Popescu nu i-a menajat nici pe susținătorii lui Călin Georgescu, pe care îi consideră tributari acelorași reflexe autoritare și lipsiți de discernământ democratic. În opinia sa, fenomenul arată o lipsă gravă de înțelegere a valorilor libertății și o atracție periculoasă pentru regimurile care promit siguranță și beneficii în schimbul controlului total asupra individului.
Majoritatea românilor cred că N. Ceaușescu a fost un lider bun, că pentru România comunismul a fost bun. Că nivelul de trai era mai ridicat înainte de 1989, că era mai puțină corupție decât în prezent. Aceiași însă, au votat cu mic, cu mare, într-o veselie, pentru un candidat care face apologia liderilor legionaro-fasciști, în cap cu Ion Antonescu și Corneliu Zelinski, sprijinit de un grup de vetero și neolegionari – dușmani declarați ai comunismului, carevasăzică, punctează fulminant analistul.
ceiași însă, nu sunt câtuși de puțin îngrijorați de tentativele Rusiei lui Putin în a recâștiga controlul asupra României și Moldovei – deși Ceaușescu trecea drept un luptător cu rușii ca să țină România neatârnată.
Sunt contradictorii aceste opțiuni ale românilor majoritari? Nu, sunt complementare, dacă identificăm trăsătura comună fundamentală a ceaușismului, legionaro-fascismului și putinismului – suprimarea oricărei forme de libertate a cetățenilor. Potrivit aceluiași sondaj, nu mai puțin de 80,9% dintre români sunt de părere că înainte de `89 era mai puțină libertate decât acum. Dar dacă le-ar mai crește oleacă nivelul de trai, sau măcar ar trăi cu impresia asta, ar da-o dracului de libertate, consideră CTP.
Nostalgia pentru rumânism
Românii sunt nostalgici pentru himere fără consistență, deși este pleonasm, acuză comentatorul.
Așa că nostalgia românilor majoritari nu e pentru ceaușism, comunism sau legionaro-fascism. Merge mult mai adânc în timp. Este nostalgia pentru rumânism. Până în secolul XIX, rumâni se numeau, în Țara Românească (în Transilvania – iobagi, în Moldova – vecini), țăranii lipsiți de libertate, legați de moșie, aflați, ei și familiile lor, sub stăpânirea domnului, boierilor sau mânăstirilor – care întrețineau corupția ca mod de viață cvasioficial, în întreaga societate, de sus și până jos.
De aproape 200 de ani, Europa încearcă să-i scoată pe români din condiția de rumâni și din corupția eternă și fascinantă. Fără ca ei să înțeleagă și să vrea a fi trecuți strada. România nu a demonstrat vreodată că are o vocație națională pentru democrație.
Astăzi, am ajuns să cred că e posibil ca dictatura și corupția să fie tradiții la fel de profunde la noi ca sarmalele și țuica. Și să închid tot ce am scris până aici în două cuvinte: slugi hoațe”.
Sondajul INSCOP, în clar
Aproape două treimi dintre cei chestionaţi spun că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România, conform datelor unei cercetări sociologice dedicate nostalgiei după comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER). ”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând astfel tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional/hibrid/cognitiv care face deja ravagii”, afirmă directorul general INSCOP Research, Remus Ştefureac.
- La întrebarea ”Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România”, 66,2% dintre cei chestionaţi au declarat că a fost un lider bun.
- 24,1& afirmă că a fost un lider rău, 7,8% nu ştiu şi 2% nu răspund.
Cum văd românii comunismul după 35 de ani
Datele cercetării-eveniment intitulate ”Percepţia populaţiei cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eşantion de 1500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.
Studiul a fost prezentat integral, cu analize detaliate de grupuri socio-demografice, marţi, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
”Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră. Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane.
