În timp ce citeam presa astăzi am dat peste un articol scris de Hotnews intitulat “Ar putea partidele românești să aplice tactica francezilor, contra AUR, la următoarele alegeri? 3 explicații pentru niște rezultate istorice”.
Totul bine și frumos, numai că articolul nu are nicio mențiune la adresa AUR sau a subsemnatului, cu toate că poza folosită pentru a-l ilustra este cu mine, de la lansarea campaniei prezidențiale.
Am zis, totuși, să-i dau o șansă, așa că am citit textul până la capăt. Lucru care, vă spun sincer, m-a lăsat un pic nedumerit. De ce vă spun asta? Pentru că autorul pare că jubilează la ideea că extrema stângă a câștigat alegerile în Franța.
Să înțeleg că steagurile anarhiste și palestiniene, afișate în exces în cadrul celebrărilor Frontului Popular în urma câștigării alegerilor, sunt mai bune decât cele franceze? Că promisiunile electorale ale lui Melenchon, liderul comunist al Frontului Popular, care a promis creșterea numărului de imigranți pe care Franța îi va accepta în următorii ani, reprezintă democrația pe care o vor toți europenii?
Am tot văzut în ultimele săptămâni cum partidul lui Le Pen a fost demonizat, la propriu, de către presă și analiști, în timp ce extrema stânga a fost tratată cu mănuși de catifea. Nicio vorba despre antisemitismul afișat de mișcarea lui Melechon, niciun cuvințel despre faptul că Macron s-a aliat cu comuniștii pe care tot el îi atacă cu ferocitate în urmă cu doar câteva zile, acuzându-i că vor să distrugă democrația din Franța.
Vorbim despre un fenomen care deja este destul de răspândit pe continentul european. Partidele consevatoare, suveraniste, sunt făcute cu ou și oțet, sunt etichetate drept „fasciste”, „xenofobe” sau „extremiste”, în timp ce partidele comuniste, de extremă stângă, nu doar că nu sunt atacate, ci sunt lăsate să acceadă la putere, într-un vădit dispreț pentru zecile de milioane de oameni care și-au pierdut viața în timpul regimurilor comuniste.
Cu ce este mai extremistă Marine le Pen decât Melechon? De ce se bucură jurnaliștii români la gândul că extrema stângă a câștigat alegerile în Franța? Cu ce îi ajută pe francezi mai multă imigrație necontrolată sau creșterea cheltuielilor bugetare în contextul în care deficitul Franței este și așa destul de ridicat? Acestea sunt niște întrebări legitime, la care sper că vor răspunde analiștii care tot scot aceste opinii în spațiul public.
Închid cu următorul gând: acești jurnaliști români care scriu aceste analize, oare sunt pregătiți să trăiască sub un regim de extremă stânga, într-o țară care nu mai are granițe, în care imigranții ilegali sunt lăsați să își facă de cap in ghetouri? Sau doar urmează linia editorială dictată „de sus”, preluând articole copy-paste din afara țării, fără să se gândească la consecințele accederii la putere a unor astfel de mișcări antidemocratice?
