Odată cu devoalarea statului paralel prin punerea sub acuzație și control judiciar a generalilor negri, Coldea și Dumbravă, cetățeanul obișnuit părea că, în sfârșit, poate avea încredere că sistemul judiciar nu mai poate fi folosit ca instrument de șantaj și intimidare și nici ca armă în lupta politică.
Evenimentul judiciar de ieri, 5 iunie 2024, care a implicat, fără nicio vină, nouă funcționari ai partidului AUR, într-un presupus act de falsificare a unor semnături pentru susținerea unui candidat independent la alegerile euro-parlamentare, a disipat rapid această brumă de încredere. Parchetul General a derulat un adevărat hold-up judiciar, emițând și un comunicat de presă cu țintă direct la adresa președintelui partidului AUR.
Cei nouă funcționari ai partidului au fost citați rapid, telefonic, și ridicați cu mandat de aducere pentru a da declarații de martor în acest dosar de presupusă falsificare a semnăturilor de susținere. În mod ilegal, s-au ridicat și dispozitivele electronice aflate asupra acestor martori (ne referim la telefoane mobile și la laptopuri), dispozitive care nu au fost încă restituite, cu toate că ele conțin informații, documente și baze de date aflate în proprietatea partidului AUR și având caracter confidențial.
Momentul în care a fost lansat acest dosar, precum și spectacolul mediatic regizat, este simbolic – cu doar patru zile înainte de data alegerilor și cu două zile înainte de finalul campaniei electorale. Evenimentul a fost creat în așa fel încât restul subiectelor de campanie electorală să treacă în umbră, iar mass-media să aibă timp de a diseca informațiile și de a interpreta declarațiile. Ostilitatea cu care s-au manifestat unii formatori de opinie, precum și așteptarea trădată de precipitarea pe acest subiect denotă că evenimentul a fost ticluit.
În orice caz, din punct de vedere tehnic – juridic și chiar și etic, nimic nu interzice ca un partid sau un individ care are o afiliere politică să strângă semnături pentru un politician independent. Trebuie precizat că așa-zisele falsuri s-ar afla în dosarul de candidatură al unui independent, iar nu în dosarele partidului AUR. De asemenea, trebuie precizat că acest dosar a fost verificat, cel puțin din punct de vedere formal, de BEC, iar această instituție a validat candidatura. Întrucât nimeni nu a contestat decizia BEC în termenul legal, această candidatură independentă a devenit definitivă.
În altă ordine de idei, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată există doar în masura în care falsul poate produce consecințe juridice. În cazul în care un minim de 100 de mii de semnături au fost considerate valide de BEC, faptul că ar exista semnături suplimentare false nu are caracter penal. Numai în cazul în care cele 100 de mii de semnături integrează semnăturile false, s-ar putea considera că falsul ar fi putut avea consecințe juridice. Numai că, pentru a se ajunge la această concluzie, este nevoie de proba certă a falsului, constatat definitiv de o instanță, iar nu de simple acuzații formulate de parchet.
În plus, este de observat că, în conformitate cu legislația eletorală, responsabilitatea penală pentru semnături false aparține persoanei care semnează în josul paginii cu lista de semnături, iar nu oricărei persoane implicată în strângere de semnături. În niciun caz nu se poate considera că responsabilitatea, chiar și sub forma instigării, este colectivă.
Utilizarea sistemului judiciar ca armă politică este o sabie cu două tăișuri, putând foarte bine să se întoarcă împotriva celui care o folosește. Niciunul dintre partidele comasate nu ar trebui să se grăbească să extragă câștiguri electorale din acest dosar oferit opiniei publice în preajma zilei alegerilor. Mai ales PSD ar trebui să rememoreze acele perioade din existața sa recentă în care era numit „Ciuma Roșie”.
Interesul tuturor, iar nu numai al politicienilor, este ca sistemul judiciar să nu fie niciodată armă politică și, mai ales, să nu fie instrument de șantaj și intimidare.
În orice caz, partidul AUR nu se lasă intimidat. Luptăm până la capăt pentru dreptate și victorie.
