Solstițiul de vară marchează debutul astronomic al verii, fiind momentul în care ziua este cea mai lungă în an. Termenul „solstițiu” provine de la faptul că la această dată se schimbă gradientul mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. De la solstițiul de vară, zilele devin treptat mai scurte, iar nopțile mai lungi, pentru următoarele 6 luni până la solstițiul de iarnă.
Meteorologic vorbind, vara este definită ca fiind perioada celor trei luni cele mai calde ale anului: iunie, iulie și august în emisfera nordică. Această delimitare ajută la analiza statisticilor sezoniere, esențiale pentru diverse sectoare economice precum agricultura și comerțul.
În tradiția populară, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgăicii, celebrată pe 24 iunie. Sânzienele sunt considerate zâne bune, aducătoare de belșug, roade bogate, pace și bucurie în viețile oamenilor. Această zi este văzută ca un moment propice pentru magie și descântece de dragoste, fiind percepută ca o perioadă de magie și mister. Conform credinței populare, solstițiul de vară are puteri magice care pot îndeplini dorințe și aspirații dificil de realizat în alte momente ale anului.
Tradițiile legate de solstițiul de vară includ purtarea de bijuterii din aur și practici simbolice precum băile în ape curgătoare, simbolizând renașterea și sănătatea. În trecut, această zi era marcată prin petreceri, dansuri și focuri de tabără, servind și drept punct de referință pentru munci agricole importante și ceremonii de nuntă.
Astfel, solstițiul de vară este nu doar un moment astronomic, ci și o ocazie de celebrare și tradiții transmise din generație în generație, reflectând conexiunea omului cu ciclurile naturii și cu universul înconjurător.
