Identitatea și diversitatea în familiile regale europene devin tot mai vizibile și relevante, pe măsură ce poveștile personale ale membrilor acestora reflectă schimbările mentale ale societății contemporane. Deși temele legate de identitatea de gen și orientarea sexuală sunt încă tratate cu prudență în multe monarhii, tot mai mulți membri aleg să vorbească deschis despre cine sunt cu adevărat.
Un exemplu recent este Eelaz Biarneix, descendent al Regelui Mihai I al României, care și-a asumat identitatea trans și non-binară și se implică activ în promovarea drepturilor comunității LGBTQ+, potrivit Adevarul.ro. Eelaz a fost o prezență importantă la Parada Pride 2025, alături de alte figuri regale vizibile, cum ar fi Maud Angelica, fiica prințesei Marta Louise a Norvegiei, care și-a făcut publică bisexualitatea.
Revista spaniolă Magas a evidențiat recent, cu ocazia Săptămânii Mândriei, două prezențe tinere importante din familiile regale europene active în sprijinul comunității LGBTQ+, printre care și Elisabeta-Maria, cunoscută drept Eelaz. Deși România este o republică și monarhia a fost abolită, Elisabeta-Maria trăiește ca un cetățean obișnuit, beneficiind astfel de libertatea de a-și exprima autentic identitatea.
Născută în 1999, Eelaz a crescut între Franța, Belgia și România, în contextul unor tensiuni familiale, precum excluderea mamei sale, Principesa Sofia, de la succesiunea la tron, din cauza căsătoriei cu un cetățean francez. Titlurile regale ale mamei au fost restabilite după divorțul din 2002. În prezent, Principesa Sofia este activă în viața publică românească, reprezentând Casa Regală și implicându-se în proiecte culturale.
Pe rețelele sociale, Eelaz se definește drept „ființă ambiguă” și vorbește deschis despre activismul trans, respingând transfobia și TERF-urile. Schimbarea sa vizuală de-a lungul anilor, de la o apariție discretă la o estetică rebelă și nonconformistă, reflectă o alegere de autenticitate și rezistență. Arta sa devine astfel un spațiu de exprimare a identității și activism.
În timp ce Casa Regală a Norvegiei oferă un sprijin deschis pentru Maud Angelica, societatea românească încă rămâne mai conservatoare și mai rezervată față de identitatea lui Eelaz. Totuși, povestea sa se aliniază cu tendințele altor familii regale europene, unde drepturile individuale și identitatea personală capătă o importanță tot mai mare, indiferent de regulile tradiționale.
Astfel, monarhiile europene, chiar și cele fără un rol constituțional, par să evolueze spre acceptarea diversității și autenticitații. Povestea lui Eelaz Biarneix este o reflecție a acestei transformări și o dovadă că regalitatea contemporană se redefinește prin curajul de a fi diferit.
