Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a făcut o glumă neinspirată într-o conferință de presă care a avut loc la Timișoara, în care a menționat că se simte jignit dacă e făcut „moldovean“, el fiind din Buzău. Gafa premierului a fost și taxată prin grimase și de către colegii săi Alfred Simonis și Marian Neacșu.
„Asta e, a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova. Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți! Dar a venit și un buzoian care totuși împreună cu dl Grindeanu și restul colegilor din guvern am început să aducem timișorenilor ce e corect să aducem”, a fost gluma pe care Marcel Ciolacu a încercat să o facă ca răspuns la întrebarea unui jurnalist, legată de regionalizare, o temă de dezbatere folosită de-a lungul vremii de mai multe guverne.
Gafa premierului a provocat reacții imediate din partea colegilor săi de partid, deputatul Alfred Simonis (TM) și secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (IL). Aflați în spatele premierului, cei doi și-au întors privirile unul către celălalt, mirați, apoi fiecare și-a mușcat buzele.
Marcel Ciolacu a făcut referire, în glumă, la o confuzie făcută frecvent, prin care buzoienii sunt considerați a fi locuitori din regiunea Moldova. Specialiștii pun ideea preconcepută că buzoienii sunt moldoveni pe seama vecinătăţii cu regiunea istorică din nord-estul țării.
Din perspectiva unui sociolog cu experiență, populația din Buzău prezintă similitudini marginale cu cea din comunele sudice ale Vrancei, regiunea vecină din Moldova. Sociologul menționează că, dată fiind proximitatea cu Moldova, au evoluat diverse influențe reciproce de-a lungul timpului.
„Că Buzăul este în Muntenia este clar, pentru că se ştie unde este Milcovul. Şi Râmnicu Sărat, chiar dacă este la graniţă, este tot în Muntenia. Buzoienii fac parte din zona Munteniei pure, fără niciun fel de dialect. Moldovenii, sigur, au dialectul lor, dar în afară de accent, de lucruri mărunte, nu sunt alte deosebiri nici din punct de vedere politic, cultural şi nici social”, a explicat sociologul Traian Răican.
Istoricul buzoian Valeriu Nicolescu menționează că pentru urechile locuitorilor din alte regiuni ale ţării graiul buzoian sună oarecum asemănător cu cel moldovenesc, însă susţine că diferă de acesta şi că este unul distinct, numai al buzoienilor, mai evident la sate.
„Aveam comune, până nu demult, unde se vorbea cu <chicioare>, <ciorachi>. Chiar şi straiele populare aveau diferenţe, dar între munte şi câmpie, nu regiuni istorice. La Râmnicu Sărat au fost sate în care era un amestec între oieri transilvăneni, muntenii şi cojanii, adică cei de la câmp. Erau antipatii între ei, nu se căsătoreau cojanii cu muntenii, îşi strigau la hore <Măi cojene, cu pământ sub unghii>. Avem mai mult elemente de grai care sunt specifice zonei de munte, zonei de câmpie”, a spus Valeriu Nicolescu.
Delimitarea dintre Muntenia şi Moldova a fost făcută dintotdeauna de pârâul Milcov, cel pe care Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri (poet clasic al literaturii române, născut la Bacău) cheamă românii să-l sece „dintr-o sorbire“ – spune și publicistul Viorel Frâncu: „Vin’ la Milcov cu grăbire / Să-l secăm dintr-o sorbire / Ca să treacă drumul mare / Peste-a noastre vechi hotare“.
