Nicușor Dan a executat o lovitură de la 7 metri la gala de retragere a Cristinei Neagu, dar momentul a devenit rapid viral nu pentru reușită, ci pentru ratare. A aruncat moale, direct în portar, ca și cum și-ar fi făcut temele pentru olimpiada de matematică, nu pentru o demonstrație sportivă. Stilul ezitant și lipsa forței au părut mai potrivite pentru un concurs de logică decât pentru o arenă plină de foști și actuali campioni.
Prestația lui a fost întâmpinată cu zâmbete și ironii, în special în mediul online, unde s-a spus că ar fi genul de elev care a preferat să învețe la fizică decât să dea bacul la sport. Și totuși, în ciuda execuției modeste, pentru Nicușor Dan, mingea a intrat, simbolic, în poartă.
De ce? Pentru că în politică, uneori nu contează cât de slab tragi, ci cine îți validează scorul. În acest caz, Curtea Constituțională pare gata să-i valideze „golul” chiar dacă toți spectatorii au văzut clar ratarea. E o metaforă perfectă pentru stilul administrativ al actualului primar: tehnic, calculat, dar de multe ori rupt de terenul de joc.
Acest episod ne arată cum imaginea unui lider poate fi pusă sub lupă chiar și în contexte informale. Nicușor Dan a venit pe teren să marcheze un gest de curtoazie, dar a ieșit cu o lecție: între rigurozitatea academică și instinctul sportiv există o diferență pe care publicul o percepe imediat. Iar când politica se joacă pe teren deschis, fiecare mișcare contează – chiar și o ratare spectaculoasă.
