Studiul Ipsos evidențiază provocările legate de starea educației în România, unde se înregistrează cel mai ridicat nivel de îngrijorare privind programa depășită și lacunele în pregătirea profesorilor, precum și în ceea ce privește sistemul educațional în ansamblu, comparativ cu țările incluse în studiu. Conform cercetării Ipsos, doar 11% dintre români consideră calitatea generală a sistemului de învățământ din România ca fiind „bună” – cea mai scăzută pondere dintre toate țările participante la sondaj, aliniindu-se cu Ungaria și Peru, și sub media de 33% pentru cele 30 de țări.
Locul 1 pentru cea mai scăzută calitate a educației
La nivel global, aproape jumătate (47%) dintre respondenții cu vârste între 25-74 ani consideră că calitatea educației a scăzut comparativ cu perioada în care frecventau școala. În România, trei sferturi (73%) dintre participanți împărtășesc această opinie.
Avantajele și dezavantajele sistemului educațional din România
Jumătate dintre români (51%) consideră că programa școlară este învechită – cea mai mare proporție dintre toate țările analizate, comparativ cu media globală de 29%.
De asemenea, pregătirea insuficientă a profesorilor este identificată ca o problemă majoră de 45% dintre români, în contrast cu media globală de 27%.
36% dintre români consideră abandonul școlar o altă problemă reală a societății românești, plasând România în fruntea clasamentului privind provocările din domeniul educațional.
Un alt aspect în care curricula educațională din România prezintă deficiențe este dezvoltarea abilităților creative ale elevilor, fiind considerată insuficientă de 7 din 10 români.
60% dintre respondenți consideră că programa școlară nu pregătește adecvat elevii pentru viitoarele lor cariere, consolidând percepția negativă generală asupra sistemului de învățământ din România.
Puncte forte în domeniul siguranței
Pe de altă parte, România obține scoruri bune în ceea ce privește siguranța în școli. Studiul Ipsos arată că țara noastră se situează pe locul 8 din 30 în asigurarea unor spații școlare sigure, lipsite de violență și hărțuire, 48% dintre respondenți fiind de acord că școlile reușesc să performeze bine în această direcție. În plus, jumătate dintre români (52%) consideră că școlile reușesc să susțină diversitatea și să reducă diferențele dintre elevi.
Generația Z și starea de bine în educație
La nivel global, Generația Z se concentrează în special pe starea de bine (wellbeing), 51% considerând că acest subiect este prea puțin abordat în programa școlară, în timp ce respondenții din alte generații menționează lipsa încurajării gândirii critice ca fiind cea mai importantă deficiență.
Impactul inteligenței artificiale în educație
Privind spre viitor, 1 din 4 participanți din țările studiate consideră că progresele tehnologice vor avea un impact negativ asupra educației, o creștere față de ediția din 2023. În România, 30% dintre cetățeni cred că avansurile în tehnologie și inteligența artificială vor afecta negativ educația.
Opiniile sunt împărțite privind interzicerea în școli a instrumentelor de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT: 39% susțin interdicția, iar 31% sunt împotriva. În schimb, punctele de vedere sunt mai clare în ceea ce privește interzicerea utilizării smartphone-urilor în școli, susținută de 5 din 10 români, la fel ca și media globală.
Educație sexuală: rolul profesorilor vs. părinți
Studiul Ipsos arată că există o diferență semnificativă la nivel internațional în percepția asupra educației sexuale în școli. În țări precum Suedia (61%), India (47%) sau Coreea de Sud (47%), cetățenii consideră că educația sexuală ar trebui să fie asigurată în principal de cadrele didactice, în timp ce în țările europene responsabilitatea cade mai mult pe părinți.
Doar 1 din 3 români crede că educația sexuală ar trebui să fie responsabilitatea profesorilor, similar canadienilor (32%), spaniolilor (31%) sau ungurilor (30%). De asemenea, 7 din 10 români consideră că sănătatea mentală a elevilor este în principal responsabilitatea părinților, iar dascălii au un rol mai redus în acest aspect.
Studiul evidențiază diferențe atât între țările analizate, cât și între generațiile participante. Generațiile mai tinere, care au avut o interacțiune mai recentă cu sistemul educațional, au o percepție mai pozitivă asupra acestuia comparativ cu Baby Boomers, care sunt mai rezervați în a oferi răspunsuri pozitive și au o judecată mai aspră.
Despre studiu
Studiul Ipsos a fost realizat prin interviuri online în 30 de țări, în perioada 21 iunie – 5 iulie 2024, pe un eșantion de 23.754 de adulți cu vârste între 16 și 74 de ani, dintre care 500 în România.
Țările participante la studiu includ: Africa de Sud, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, România, Singapore, Spania, SUA, Suedia, Thailanda, Turcia și Ungaria.
Datele sunt ponderate astfel încât structura eșantionului fiecărei țări să reflecte cât mai fidel profilul demografic al populației adulte, conform celor mai recente date de recensământ.
Sondajul are o marjă de eroare de +/- 3,5 puncte procentuale pentru un eșantion de 1.000 de persoane și +/- 5,0 puncte procentuale pentru un eșantion de 500 de persoane.
Grupul internațional de origine franceză Ipsos este una dintre cele mai mari companii de cercetare de piață, listată la Bursa din Paris, având aproape 20.000 de angajați și prezență în 90 de țări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cu peste 1.000 de angajați. În 2025, Ipsos va sărbători 50 de ani de existență la nivel global și 24 de ani de prezență pe piața locală.
